Recap!

Etichete

BOS, bucuresti, Business organization for students, cismigiu, concert, facultate, FCRP, letsdoitromania, redhotchillipeppers, SNSPA

Nu am mai scris de foarte foarte mult timp pe acest blog.

Acest lucru îmi doresc să îl schimb. Și încep a face asta printr-un post de recapitulare. Recapitulare a celor aproape 7 ani de București.

Parcă ieri mă grăbeam să ajung la metrou, să prind metroul care anunța „Atenție, se închid ușile!”Și odată pornit aud că urmează stația Politehnica. Iar am schimbat metroul aiurea de la Eroilor. Da, abia venisem la București, abia incepusem primul semestru din facultate (Comunicare si Relatii Publice, SNSPA), anul I. Și încă mă împrieteneam cu metroul și magistralele. Asta se întâmpla acum 6 ani jumate.

În cei aproape 7 ani de București am experimentat, descoperit și am învățat multe:

Bucureștiul – care este, fără doar și poate, foarte fain 🙂 – și traficul său;

Viața la cămin;

Studenția în cadrul unui ONG, Business Organization for Students;

Prietenie pe bune: Daniela Ștefan (stânga) și Roxana Aron (dreapta). 🙂

Presiunea unui examen la care ai învățat doar cu o noapte înainte;

Parcul Cișmigiu;

Prima țigară – păi, da – sesiune, job, stres. Dar a trecut relativ repede; Ai mei nici acum nu știu (cred);

Cum este să treci de pe lista „la buget” la cea „cu plată” în ultimul an de facultate și să iti strangi bani (și din dinti) ca să achiți ultimul an. E greu, dar o lecție de viață;

Absolvireae (Facultate). Și apoi a urmat și Masterul, tot la FCRP, SNSPA. ;

Să participi la una dintre cele mai mari acțiuni de CSR din România și din lume, Let’s do it, Romania!. Și să faci parte din echipa de organizare.

Să gătesc. Vezi mai multe pe Cooktosmile.

Primul job! În PR, at Inspire Business;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primul concert live experimentat în Capitală – Red Hot Chilli Peppers – in 2012, pe 31 August. Nerver gonna forget it. 🙂

Și, bineînțeles, ce înseamnă „clubăreală” în București. (sunt și eu mică p-acolo)

Acum, în iulie 2015, după aproape 7 ani în capitală, am început o nouă etapă în viața mea sau cel puțin asa simt eu: sunt logodită, cu rate la bancă pentru casa, cu un job stabil într-o agenție de advertising internațioanală și cu multe provocări. Dar sunt fericită. Nu regret niciuna dintre etapele acestor ani minunați, care unul câte unul au pus câteo cărămidă în personalitatea omului care sunt astăzi. Și, ca să fie clar: nu trebuie să fi luat bacul cu 10 ca să ajungi la o facultate în București, nu trebuie nici să fi intrat primul la facultate, nu trebuie nici să ai așteptări de la alții decât de la tine însuți; trebuie doar să îți depășești limitele (sau măcar să încerci) – știți vorba No pain, no gain!